Cele Mai Bune 10 de Îngrășăminte Naturale pentru Plante

 Vrei să îți îngrijești plantele în mod natural și eficient? Iată 10 îngrășăminte naturale pe care le poți folosi cu succes în grădina ta:

---

1. Compostul:

   • Beneficii: Compostul este un îngrășământ bogat în nutrienți esențiali, precum azot, fosfor și potasiu. Ajută la îmbunătățirea structurii solului, favorizând o mai bună drenare și aerare, ceea ce contribuie la dezvoltarea rădăcinilor. De asemenea, adaugă materie organică, care ajută la menținerea umidității și crește biodiversitatea în sol.
   • Cum se folosește: Se aplică în mod regulat, fie pe suprafața solului, fie îngropat ușor în stratul superior.

2. Balega:

   • Beneficii: Balega (de vacă, cal sau oaie) este un îngrășământ foarte bogat în azot, care ajută la creșterea rapidă a plantelor și îmbunătățirea structurii solului. Este un îngrășământ de temperatură mai mare, deci trebuie folosit cu moderație, mai ales în primăvară și vară.
   • Cum se folosește: Se aplică direct pe sol sau se poate folosi pentru a face ceai de balegă, care se aplică pe plante.

3. Ceaiul de compost:

   • Beneficii: Ceaiul de compost este o formă lichidă de compost care se obține prin infuzarea compostului într-o cantitate mare de apă. Acesta este bogat în microorganisme benefice care ajută la combaterea bolilor plantei și îmbunătățirea sănătății solului. Ajută și la stimularea creșterii plantelor.
   • Cum se folosește: Se aplică direct pe rădăcinile plantelor sau pe frunze, sub formă de pulverizare.

4. Gunoiul de grajd:

   • Beneficii: Gunoiul de grajd este un îngrășământ foarte nutritiv, ce conține azot, fosfor și potasiu. Ajută la îmbunătățirea structurii solului, favorizează activitatea microorganismelor și îmbunătățește drenajul și aerarea solului. Se descompune mai rapid decât alte tipuri de materii organice.
   • Cum se folosește: Se adaugă în sol înainte de plantare și se poate amesteca cu compost sau alte îngrășăminte naturale.

5. Îngrășămintele din alge marine:

   • Beneficii: Algele marine sunt o sursă excelentă de minerale și microelemente, cum ar fi iodul, magneziul și fierul, care susțin sănătatea plantelor. De asemenea, conțin hormoni de creștere care stimulează dezvoltarea rădăcinilor și creșterea plantelor.
   • Cum se folosește: Se aplică sub formă de pulbere sau lichid (ceai de alge) direct pe sol sau plante.

6. Cenusa de lemn:

   • Beneficii: Cenusa de lemn este un îngrășământ natural bogat în potasiu, calciu și fosfor. Este deosebit de utilă pentru plantele care necesită un sol alcalin, deoarece ajută la creșterea pH-ului solului. Ajută la îmbunătățirea structurii solului și stimulează dezvoltarea plantelor.
   • Cum se folosește: Se aplică în mod moderat pe sol, mai ales în zonele unde pH-ul solului este prea scăzut.

7. Resturi de cafea:

   • Beneficii: Resturile de cafea sunt o sursă excelentă de azot și sunt benefice pentru plantele care preferă soluri ușor acide. De asemenea, conțin substanțe care ajută la respingerea anumitor dăunători și îmbunătățesc structura solului.
   • Cum se folosește: Se pot adăuga direct în compost sau se pot aplica pe sol, având grijă să nu se adauge în cantități mari.

8. Coji de ouă:

   • Beneficii: Cojile de ouă sunt o sursă excelentă de calciu, care ajută la întărirea peretelui celular al plantelor și îmbunătățirea sănătății acestora. De asemenea, contribuie la reducerea acidității solului.
   • Cum se folosește: Se pot zdrobi și adăuga direct în sol sau în compost.

9. Coji de banane:

   • Beneficii: Cojile de banane sunt bogate în potasiu, fosfor și magneziu, trei elemente esențiale pentru dezvoltarea florilor și fructelor. Ajută la stimularea producției de flori și fructe și la creșterea rezistenței plantelor la boli.
   • Cum se folosește: Se pot adăuga direct în sol sau se pot folosi pentru a face un "ceai de coji de banane".

10. Rădăcini de plante fixatoare de azot (cum ar fi muștarul alb sau facelia)
    
    

    • Beneficii: Muștarul alb și alte plante fixatoare de azot contribuie la îmbogățirea solului cu azot, element esențial pentru dezvoltarea plantelor. Aceste plante îmbunătățesc structura solului și ajută la reducerea eroziunii.
    • Cum se folosește: Se pot încorpora în sol, după ce sunt tăiate sau lăsate să se descompună.

Îngrășământ natural solid cu drojdie de bere, compost și cenușă

 

Drojdia de bere uscată poate fi folosită în amestec cu compost și cenușă ca fertilizant solid pentru plante, însă trebuie respectate câteva reguli pentru a obține un efect benefic și a evita dezechilibrele.

Ce aduce fiecare componentă:

• Drojdia de bere uscată: bogată în proteine, vitamine din grupul B, enzime și oligoelemente. Este un stimulator biologic care poate susține dezvoltarea microflorei benefice din sol și poate ajuta la creșterea plantelor. Conține și azot organic, care se descompune treptat.

• Compostul: furnizează materie organică descompusă, microorganisme benefice și o bază nutritivă echilibrată pentru sol.

• Cenușa (de lemn, netratată): aduce potasiu, fosfor, calciu și alte minerale. Este alcalină și poate ridica pH-ul solului.

---

Cum se pot amesteca:

Un amestec rezonabil ar fi:

• 9 litri compost

• 1 litru cenușă

• 35 grame drojdie de bere uscată

Poți adapta proporțiile, dar important este să nu exagerezi cu drojdia (pentru a evita fermentația nedorită) sau cu cenușa (pentru a nu alcaliniza excesiv solul).

---

Recomandări de folosire:

1. Amestecul se poate aplica la baza plantelor, în cantități moderate aprox. 1-2 linguri la planta, odată la 2-3 săptămâni, maxim de  3 - 4 ori într-un sezon agricol

2. Poate fi folosit primăvara și vara, când plantele sunt în faza activă de creștere.

3. Evită aplicarea în exces sau prea frecventă, mai ales la plante sensibile la azot sau la variații de pH.

---

Alternativă lichidă:

Drojdia uscată sau proaspătă se poate și activa în apă cu puțin zahăr, apoi se lasă la fermentat  și se diluează (1:10 sau 1:20) ca îngrășământ lichid foliar sau de udat la rădăcină.

Cum rezolvăm carența de calciu la culturile de legume: roșii, castraveți, ardei...

Calciul este un mineral vital nu doar pentru oameni și animale, ci și pentru culturile de legume în mod special pentru tomate, ardei și castraveti. 

Calciul ajută la cresterea rădăcinilor, este foarte important in dezvoltarea și cresterea întregii plante, în lipsa lui nu se poate obține fructe sănătoase. 

Simptomele carenței de calciu la culturile de legume:

putregaiul apical al fructelor (tomate, ardei, vinete);

avortarea fructelor (la castraveți);

căderea și avortarea florilor la tomate;

frunze răsucite, care capătă o culoare verde-deschis, vârful vegetativ se usucă.

Cauze ale apariției carenței de calciu

Carența de calciu este determinată de cumularea simultană a unor condiții și factori de mediu:

Deficitul de  apa este principala cauză a apariției acestor simptome.

Chiar dacă solul este bine aprovizionat cu calciu, acesta nu este preluat de către rădăcină, și nu poate fi  transportat în tesuturile noi de creștere. Acest lucru se intamplă atunci  când planta nu absoarbe cantitatea necesară de apa.

Temperaturile prea ridicate (peste 45 grade C, determina oprirea completă a funcției de fotosinteză la plante) Din acest motiv este recomandată o bună aerisire a solarului. 

Fertilizarea excesivă cu azot ar putea fi o cauză a deficitului de calciu.

Lumina excesivă. O soluție la această problemă ar fi amplasarea  plaselor cu gradul de umbrire de 40% în zilele călduroase de vară. 

Umiditatea aerului foarte mică, aerul este prea uscat în solar

Niveluri mari de azot nitric și amoniacal prezente în sol în urma fertilizării în exces cu gunoi de grajd

Nivel de salinitate prea ridicat în urma fertilizării solului în exces

pH-ul solului mai mare de 7,5;

lipsa sau imposibilitatea absorbției microelementului Mangan.

PREVENIREA PUTREZIRII ROȘIILOR

Se recomandă folosirea unui sistem  irigare prin picurare sau creșterea frecvenței de udare, menținând aceeași normă de udare.

O bună aerisire a serelor și solariilor, respectarea distanței de plantare 

Aplicare periodică, în mod special în perioadele caniculare, cel puțin o dată pe săptămână a îngrășămintelor pe bază de calciu

ÎNGRĂȘĂMINTE NATURALE PE BAZĂ DE CALCIU

Cojile de ouă reprezintă cea mai bogată sursă naturală de calciu. 

Iată cum le puteți folosi în grădină:

Spălați cojile de ouă și uscați-le timp de câteva zile la soare sau mai rapid, fierbeți-le sau uscați-le la cuptor timp de 30 de minute la 180 grade. In acest fel vă asigurați că eliminați pericolul reprezentat de bacterii precum Salmonella.

Dați-le prin râșnița de cafea și transformați-le în pudră. Presărați în jurul plantelor.

În lipsa unei râșnițe de cafea, puneți cojile de ouă într-o pungă, mărunțiți-le cu un făcăleț sau pur și simplu zdrobiți-le cu o piatră. Presărați în jurul plantelor. Cojile de ou acționează și ca o barieră contra insectelor dăunătoare.

Pentru o mai bună absorbție de calciu, cel mai bine este să folosiți decoctul din coji de ouă, maceratul sau soluția de calciu/fosfor

Iată cum se prepară decoctul din coji de ouă:

Se pune o cană de 200 ml cu coji de ouă zdrobite în 2 litri de apă și se fierbe timp de 30 minute. Se pune capacul și se lasă până a doua zi. Se diluează 1 litru de decoct cu 5 litri apă. Solul trebuie să fie umed înainte de fertilizare. 

Pentru a prepara soluția de calciu/fosfor aveți nevoie de coji de ouă, oțet de 9 grade și un recipient de sticlă. 

Puneți cojile de ouă zdrobite într-un borcan de sticlă. O parte coji de ouă, 5 părți oțet. Dacă borcanul  e prea mic, aveți grijă să puneți un alt vas dedesubt pentru că va avea lor o reacție. După câteva minute puneți o bucată de tifon, un prosop  sau capacul însă aveți grijă să nu-l strângeți. Soluția trebuie să ,,respire,, Lăsați borcanul într-un loc răcoros  de la minim 3 zile  până la 3 săptămâni. Diluați soluția obținută, o cană de 250 ml la 10 litri de apă.

Fertilizați la rădăcină plantele.

Macerat din coji de ouă

Într-un vas puneți o parte coji de ouă (o cană) și 10 părți de apă (10 căni )

Lăsați la macerat 7 zile, amestecați zilnic. Maceratul obținut îl diluați în proporție de 1:5 

(o parte macerat și 5 părți apă). Fertilizați radicular plantele. 

Laptele este o importantă sursă de calciu. Luați o cană de lapte și diluați-o cu 4 căni de apă. Fertilizați plantele la rădăcină.